Anxietatea

Anxietatea

Anxietatea, o emo╚Ťie fundamental─â

Anxietatea este o emo╚Ťie fundamental─â, pe care o ├«nt├ólnim ├«n r├óndul oamenilor din toate culturile. Prin aceasta ├«n╚Ťelegem o stare accentuat─â de nelini╚Öte ├«n care anticip─âm c─â se va ├«nt─âmpla ceva r─âu ╚Öi sim╚Ťim c─â nu mai suntem ├«n siguran╚Ť─â. Ea se poate manifesta at├ót la nivel mental, c├ót ╚Öi fizic.

Simptomele la nivel fizic pot include: b─ât─âi accentuate ale inimii, respira╚Ťie ├«ngreunat─â sau foarte accelerat─â, ├«ncordarea mu╚Öchilor, transpira╚Ťie, senza╚Ťia c─â ne str├ónge stomacul. ├Än acela╚Öi timp, mintea noastr─â poate s─â fie acaparat─â de ├«ngrijor─âri(ÔÇŁCe m─â fac dac─â…?ÔÇŁ, ÔÇ×Nu voi putea face fa╚Ť─â…ÔÇŁ), imagini terifiante(ÔÇ×Copiii mei vor r─âm├óne singuriÔÇŁ ,ÔÇ×Contaminarea este inevitabil─âÔÇŁ), amintiri nepl─âcute care pot alimenta ╚Öi men╚Ťine starea actual─â(ÔÇ×Dac─â atunci am p─â╚Ťit x, sigur acum voi p─â╚Ťi la felÔÇŁ), ├«ndoieli care se pot manifestala nivel comportamental sau mental(ÔÇ×Nu m-am sp─âlat destul pe m├óiniÔÇŁ, urmat de sp─âlat compulsiv pe m├óini; ÔÇ×Poate c─â era mai bine s─â nu merg nici la magazinÔÇŁ, urmat de evitarea p─âr─âsirii locuin╚Ťe chiar ╚Öi pentru satisfacerea nevoilor fundamentale-hran─â, ap─â).

Este important s─â ├«n╚Ťelegem c─â aceste comportamente nu sunt negative sau pozitive, ci conteaza intensitatea acestora ╚Öi gradul ├«n care afecteaz─â individul. Spre exemplu, poate fi ceva normal ╚Öi adaptativ s─â ne ├«ntreb─âm dac─â ne-am sp─âlat destul pe m├óini dac─â lucr─âm ├«ntr-un spital ╚Öi urmeaz─â s─â mergem acas─â la cei dragi sau chiar daca am p─âr─âsit locuin╚Ťa pentru doar o or─â, ├«n condi╚Ťii pandemica. ├Än schimb, dac─â sp─âlatul pe m├óini ├«ncepe s─â ne ocupe cea mai mare parte a zilei, iar noi nici nu am p─âr─âsit locuin╚Ťa ├«n ziua respectiv─â sau dac─â g├óndurile c─â ceva groaznic o s─â se ├«nt├ómple apar spontan ╚Öi constant ├«n mintea noastr─â, ar merita s─â analiz─âm pu╚Ťin dac─â nu cumva ├«ngrijorarea este disporpor╚Ťional─â cu pericolul ├«n sine. De asemenea, este important s─â verific─âm raportul costuri-beneficii. Faptul c─â ne ├«ngrijor─âm constant s─â nu lu─âm virusul sau s─â nu ├«i infect─âm pe cei dragi are beneficiile sale, ├«ns─â costurile sunt c─â vom tr─âi ├«ntr-o permanent─â stare de activare ╚Öi putem pierde oportunit─â╚Ťi importante(spre exemplu, de frica contamin─ârii s─â evit─âm s─â petrecem timpul cu cei dragi), astfel este important s─â determin─âm gradul de risc la care ne supunem atunci c├ónd efectu─âm anumite comportamente.

├Än continuare, consider c─â este folositor s─â discut─âm despre principalele simptome ale anxiet─â╚Ťii specifice unui atac de panic─â:

  • palpita╚Ťii, b─ât─âi puternice ale inimii sau tahicardie
  • transpira╚Ťii
  • tremor sau frisoane
  • senza╚Ťia de dificultate ├«n respira╚Ťie sau sufocare
  • senza╚Ťie de asfixie
  • dureri sau disconfort precordial
  • grea╚Ť─â sau disconfort abdominal
  • senza╚Ťie de ame╚Ťeal─â, instabilitate, cap gol sau lipotomie
  • senza╚Ťie de frig sau de c─âldur─â
  • derealizare(sentimentul irealit─â╚Ťii), faptul c─â pare c─â tu nu mai e╚Öti prezent ├«n propriul corp sau depersonalizare(deta╚Öarea de sine)
  • frica de a pierde controlul sau de a ÔÇ×├«nnebuniÔÇŁ
  • frica de moarte

Ar fi util atunci c├ónd sim╚Ťi╚Ťi aceste simptome s─â ├«ncerca╚Ťi s─â v─â comuta╚Ťi aten╚Ťia pe al╚Ťi stimuli. Spre exemplu, ├«ncepe╚Ťi s─â num─âra╚Ťi ├«napoi, din 3 ├«n 3, de la numarul 7384. De asemenea lua╚Ťi ├«n considerare c─â acesta este un efect normal atunci c├ónd face╚Ťi exerci╚Ťii fizice spre exemplu sau ├«n cazul ├«n care a╚Ťi exagerat cu consumul de cafea, ceea ce nu are de a face cu anxietate sau un posibil atac de panic─â. Alte simptome care pot fi prezente ├«n cazul anxiet─â╚Ťii:

  • nelini╚Öte sau senza╚Ťie de ner─âbdare sau de a fi la limit─â
  • obose╚Öte u╚Öor
  • dificult─â╚Ťi de concentrare sau senza╚Ťie de golire a min╚Ťii
  • iritabilitate
  • tensiune muscular─â
  • perturb─âri ale somnului(dificult─â╚Ťi de adormire sau de a men╚Ťine somnul sau nelini╚Öte, somn neastisf─âc─âtor)

├Än cazul acestor simptome pute╚Ťi s─â v─â g├óndi╚Ťi la ce strategii a╚Ťi folosit ├«n trecut pentru a rezolva situa╚Ťiile respective. De asemenea pute╚Ťi s─â v─â ├«ntreba╚Ťi: ÔÇ×Pot face ceva ├«n leg─âtura cu asta?ÔÇŁ, iar dac─â r─âspunsul este ÔÇ×nuÔÇŁ, ar putea fi benefic s─â am├ón─âm ├«ngrijorarea sau chiar s─â stabilim o jum─âtate de or─â din zi pe care o aloc─âm tuturor ├«ngrijor─ârilor , iar toate ├«ngrijor─ârile adunate ├«n decursul zilei le vom nota, iar apoi le vom am├óna pentru ora stabilit─â.

Dac─â sim╚Ťi╚Ťi c─â v─â ├«ngrijora╚Ťi prea mult ╚Öi v─â este greu s─â stabili╚Ťi dac─â anxietatea are un nivel normal sau a atins pragul ÔÇ×anormalit─â╚ŤiiÔÇŁ sau dac─â sim╚Ťi╚Ťi costurile unui comportament, ├«ns─â nu g─âsi╚Ťi o solu╚Ťie, pute╚Ťi s─â ne contacta╚Ťi pe pagina de facebook sau la adresa de e-mail: cosmin.giredea@psycluj.